ATENTIE (…la neatentie)

Este curios cum in mod obisnuit atunci cand dezvoltii relatii cu o anumita persoana, respectiva crede ca totul de la momenul acela incolo se va invarti in jurul ei - ca si cum pana atunci lumea ta ar fi stat in loc si PUFFF ca dintr un norisor roz a aparut "the one" - salvarea ta!! Acum ai in sfarsit despre cine sa barfesti, cu cine sa discuti, cu cine sa mai vezi un film, cu cine sa mai iesi la un restaurant sau o cafenea, cu cine sa stai pana dimineata de vorba... Neah, pana atunci ai stat in bezna - noroc ca a venit aceasta raza de lumina minunata si ti-a deschis ochii catre noi si noi orizonturi. Asa se face, ca in momentul in care ceva se schimba sau nu o include si pe aceasta raza de soare in planurile tale - lucrurile o iau razna, te faci vinovata de toate relele de pe Pamant, de fiecare cent pierdut la jocurile de noroc, de fiecare vorba pe care ai spus o vreodata si care acum va fi rastalmacita in fel si chip si se va intoarce impotriva ta. Se vor spune cuvinte grele, jumatate din amicii comuni vor afla jumatate din poveste - eventual cea in care doar tu esti vinovata de flagelul provocat, oamenii se vor simti atacati si vor dezbate pe blog "cum ca sa vezi, ca ai spus si ai facut..asa si pe dincolo". Pentru cei mai multi dintre noi astea nu sunt decat suturi in fund luate de la viata, palme peste obraz - care nu ne dau de inteles ca trebuie sa intoarcem si obrazul celalalt. Acum stim ca nu am gresit, am fost noi - nu am spus ceva ce nu putem sustine in continuare, ne-am comportat firesc - chiar si atunci cand poate nu era cazul, am fost alaturi de ei - chiar si atunci cand nu ne-au vrut acolo...

Uitandu-ma in ograda mea - nu ma simt vinovata de nimic - in decurs de cateva zile am pierdut cateva persoane de la care aveam pretentia ca imi sunt mai mult decat "cunostinte"... Cunostinte noi, prieteni din copilarie, cunostinte vechi - s-a dovedit ca nu s-au putut ridica la inaltimea asteptarilor mele (sau poate ca ei nu te-au cunoscut indejuns de mult). Pierzi atunci cand ataci un om fara sa ii lasi sansa de a se apara, pierzi atunci cand insinuezi lucruri care nu s-au spus, pierzi atunci cand ai pretentii mari - de la oameni care nu iti ofera decat putin - pentru ca tu nu ai oferit nici macar atat, pierzi atunci cand nu imi dai sansa sa vorbesc si da, pierzi atunci cand eu incerc sa vorbesc si tu ridici ziduri.

Nu era nimic de invatat din acest post, lectia am invatat eu si nu, nu doresc sa dau amanunte.

De cativa ani de zile am inceput sa fac curat intre “cunostinte” – unele si-au luat jucariile si au plecat de bunavoie – intelegand probabil ca nu avem aceleasi viziuni asupra vietii si mortii, ca discutiile noastre in contradictoriu nu duc nicaieri; pe altii i-am dat eu afara de la mine din ograda, nu se mai potriveau in peisaj; cu altii din contra nu m-am certat deloc, situatiile au fost de asa natura incat relatiile s-au racit de la sine. Asa ca pe viitor cine stie ca atunci cand se supara sau este deranjat de ceva – nu stie sa stea si sa discute problema - sa ma ocoleasca, sa nu vina cu jucariile in viata mea pentru ca sigur le va strange mai repede decat isi imagineaza.

Parerea mea este ca totusi in viata nimic nu se pierde (totul se tranforma intr-un fel sau altul), iar daca o persoana nu mai este langa tine, fie el iubit, prieten sau cunostinta asta este din cauza ca la un moment dat vei gasi un alt iubit, prieten sau o alta cunostinta care sa merite atentia ta mai mult decat ceilalti. La fel cum in adolescenta inveti ce anume vrei de la un iubit ca pana la urma sa-l gasesti pe cel pe care se presupune ca trebuie sa–l ai alaturi toata viata sau macar o buna bucata din ea, cred ca si cu prietenii este la fel. Cineva spunea la un moment dat ca daca la sfarsitul vietii iti poti numara prietenii pe degete de la o mana atunci te poti fi considerat un om norocos….si da exista prieteni de conjunctura pe care ii ai alaturi o luna doua trei sau un an si exista prieteni buni pe care ii ai alaturi o viata si chiar daca nu te-ai mai vazut cu ei de jumatate de an intotdeuna daca exista o problema vor fi acolo sau pentru care si tu vei fi acolo indiferent de cat timp nu v-ati mai vazut, iar astia sunt prietenii care accepta criticile si care te critica atunci cand este nevoie, prietenii cu care razi in momentele cele mai fericite si alaturi de care plangi in momentele cele mai nefericite…restul nu sunt decat de antrenament, oameni cu care iti umplii timpul.

Revenim la "prieteniile de conjunctura" asa cum le numea cineva.

Sa fiti sanatosi in fortareata voastra!!

P.S. If I ever hurt you my revenge will be so sweet…